De la umbra unui fulger, raspund:
Zambeste, iubite, cand ma uit in jos la tine,
Zambeste amar.
Asteapta sa fiu, iubite,
Asteapta-n zadar.
_______________________________
Mi-esti superior, iubite -
traiesti ca sa mori,
esti doar un mod, un mijloc,
iar eu doar sunt.
Tu esti acum, iubite,
esti un moment,
eu sunt nicicand, niciunde,
sunt un nonsens.
Privesti in sus, iubite,
privesti in gol,
sunt inca haos, cuvant,
sunt doar un gand.
Sa ratacesc, iubite,
e tot ce stiu.
Si alb, si negru, si gol, si plin:
Scop – sunt ceea ce sunt.
Si tu-ntelegi, iubite,
eu numai simt;
eu nasc lumi, sunt Spirit,
tu cauti Spirit spre a fi.
Tu stii sa mori, iubite,
eu stiu sa-exist.
Eu vreau taceri eterne,
tu cauti timp.
Adu-ti aminte, iubite
ca tu erai om si eu gand,
ca tu abia invatai sa traiesti
cand eu musteam de amintirea mortilor mele.
_______________________________
Asteapta sa fiu, iubite,
Asteapta-n zadar.
Zambeste, iubite, cand ma uit in jos la tine,
Zambeste amar.
About this entry
You’re currently reading “De la umbra unui fulger, raspund:,” an entry on The Upper-Under
- Published:
- martie 17, 2008 / 8:20 pm
- Category:
- Orion
- Tags:
1 Comment
Jump to comment form | comments rss [?] | trackback uri [?]